De multe ori ma intreb daca cineva care nu mai are nicio legatura cu mine, dar a avut, isi aminteste frumos de mine. ce impresie oi fi lasat eu dupa o cearta? nu incerc sa ma flatez singura, sau sa ma mint ca am fost cat se poate de rezonabila, dar avand in vedere ca vb de atatea persoane – i rest my case.
exista un lucru pe care nici acum nu il inteleg dar tine de firea umana. sunt atatea sentimente care se investesc intr-o relatie si dintr-o data astea unde se duc? pentru ca nu pot sa spun ca in cazul meu au disparut toatal. eu inca mai am sentimente pentru toti cei care au fost apropiati mie odata dar nu mai sunt acum. nu stiu daca e respect, daca e slabiciune, daca e doar o nostalgie dar ceva acolo exista. dar astia suntem. ne schimbam si nu ne dam seama, ranim si habar nu avem de ce o facem, parasim, mintim, tradam.
dar tind sa cred ca fiecare om din viata ta te defineste ca persoana in acel moment. in momentul in care nu mai exista nicio legatura intre noi, probabil ca unul a evoluat si vrea altceva si unu ramane tot in acelasi loc. stiu ca am fost in ambele situatii. au existat si persoane mai destepte ca mine care au stiut cand sa faca pasul inainte, si desi poate vroiau sa ma ia cu ele eu trebuie sa mai raman putin in mizerie.
ei acuma nu mai sunt prieteni pentru ca anii si au spus cuvantul si astfel s au transformat brusc in amintiri. e de bine cred ca te mai uiti pe acele atentii de la ei si sa ti aduci aminte de clipele bune. ca e clar ca a fost si vina ta asa ca ranchiunea nu si are locu. mereu am vrut sa zambeasca lumea cand se gandeste la mine. nu am vrut sa ma iubeasca pe mine mai mult, nu am vrut eu sa fiu cea mai buna prietena a tuturor, nu am vrut lumea doar pe mine sa ma sune – ci vreau sa zambeasca. este posibil ca unora sa le cer prea mult. doar d asta ma duc la scoala sa invat ca fiecare e liber sa zica ce doreste.
intrebarea mea la care nu am putut sa raspund este cand o persoana draga se transforma intr-o simpla amintire, care de multe ori este alb-negru?