decanul nostru,exemplul nostru

Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, si-a promovat in functia de secretar de stat fostul consilier personal, un personaj cu un CV extrem de suspect

Recenta numire a fostului tehnician chimist Remus Pricopie (foto) in functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) este simptomatica pentru ceea ce inseamna, sub mandatul Cristian Adomnitei, fenomenul imposturii. Persoana cu un CV dubios si o activitate profesionala, in materie de Educatie, si mai dubioasa, Remus Pricopie se poate lauda doar cu o functie de secretar general al MECT, detinuta sub ministeriatul PSD al Ecaterinei Andronescu. In varsta de numai 38 de ani, cel care a fost timp de un an (2001) “mana dreapta” a ministrului Andronescu, a lucrat o vreme ca tehnician chimist la Spitalul Witting din Capitala. In 1994, nu se stie cum, Remus Pricopie a reusit sa obtina licenta Facultatii de Chimie a Universitatii Bucuresti. Tot nu se stie cum, Pricopie s-a inscris la un doctorat in chimie, la Universitatea Bucuresti, crezand ca acest titlu academic se obtine precum cel de tehnician chimist la Spitalul Witting. Pricopie s-a inscris, intre 1997-1999, si la un curs de studii academice postuniversitare al SNSPA. Domeniul ales: stiintele comunicarii. Adica unul care nu avea nici o legatura cu licenta in chimie, ca stiinta fundamentala. De asemenea, Pricopie s-a inscris in anul 1997 la un alt doctorat, domeniul ales fiind filosofia politica. Pregatirea si exemenele aferente doctoratului in “chimie” le-a abandonat discret. Fostul tehnician chimist s-a trezit insa, in anul 2001, exmatriculat de la cursurile doctorale in filosofie politica, deoarece in timpul celor patru ani scursi de la inscrierea sa sustinuse doar un examen de etapa. Legea si normele academice il obligau sa treaca trei examene si sa sustina trei referate, validate de conducatorul de doctorat, ceea ce nu s-a intamplat. Facilitati de la Ecaterina Andronescu Tot in anul 2001, proaspatul ministru PSD al Educatiei, chimistul Ecaterina Andronescu, l-a luat la MEC pe Pricopie, oferindu-i postul de secretar general al institutiei. Dupa un stagiu scurt in aceasta functie ministeriala, ministeriatul Andronescu i-a facilitat lui Pricopie sa plece la o bursa de studii in strainatate. Reintors in tara, protejatul Ecaterinei Andronescu a atacat pe doua fronturi profesionale, urmarind si cariera de cadru didactic universitar. La SNSPA si-a terminat cursurile academice postuniversitare in “Stiintele comunicarii” in anul 2000, cand – nu se stie cum – a obtinut titlul de lector universitar la acea institutie.

de ce bucurestiul nu este naspa

nu ma numar printre fanii acestei capitale mioritice dar nici nu pot spune ca este “naspa”. De ce? pentru ca eu nu ma vad locuind intr-un alt oras. si spun asta din cunostiinta de cauza pentru ca de cand eram mica ai mei s-au ocupat sa vizitez tot ce inseamna orase importante ale tarii – culminand printr-o excursie de 10 zile prin tot ardealul. asa ca am vazut tot ce inseamna sau poate fi o alternativa si pot spune cu mana pe inima pas la toate. nu am nevoie de linistea ardealului, nu ma regasesc in ceea ce inseamna moldova, am nevoie de dobrogea numai vara si nu am ce sa fac in orase precum craiova. presupun ca aceasta campanie a fost initiata de persoane care s-au mutat in bucuresti pentru a face o facultate. ca si in cazul meu de altfel. dar eu nu sustin acesta campanie. absolut nimeni nu te obliga sa vii aici, exista alternative si consider ca centre universitare bune se gasesc si in alte orase, cu precadere as nominaliza clujul si timisoara. asa ca cine nu suporta aglomeratia, indiferanta, mizeria si nesimtirea oamenilor nu vad motive pentru care le-ar tolera. nu pot spune ca sunt d-accord cu tot ce se intampla in bucuresti dar eu il vad dintr-un alt punct de vedere, atata tot. nu se pot schimba lucrurile oamnei buni printr-un blog si nu poti modifica mentalitatea printr-un post adanc. dar trebuie sa recunostem ca aici se invarte tot. posibilitatea unei realizari din punct de vedere profesional este mult mai mare in bucuresti. si persoanele care conduc o afacere de succes in provincie au ca obiectiv intrarea pe piata bucuresteana. asa ca sa nu ne mai dam boemi. eu voi sta in bucuresti pentru ca aici este locul in care voi incerca sa ma realizez si sincer aici chiar am sanse. de ce sta lumea in bucuresti si plateste nesimtitele chirii? din aceleasi motive. pentru ca vrea ca in cativa ani sa nu se mai duca acasa cu maxi taxi ci o proaspata masina. de ce exista indiferenta? pentru ca stresul este deja prea mare ca sa te mai consumi ca stai ca o sardea la metrou sau ca a intrat unu in tine si ti a varsat cafeaua pe tine si nu a zis pardon. please! nu o sa ma consum niciodata pe aceste faze, nu am cum sa-i fac pe bucuresteni mai simtiti, nu am cum sa schimb politica la metrorex si nici nu pot sa impiedic ca intr-o zona sa se asfalteze 3 stazi din 5. dupa parerea mea aceste lucruri se vor rezolva odata si odata iar eu voi continua sa muncesc si sa-mi pierd timpul intr-un oras ca bucuresti. si eu aveam o perioada in care ma plangeam de facultate, de serviciu, de diminetile la metrou dar imi venea in cap aceasta intrebare: Cine te-a pus? eu am vrut sa lucrez, eu am vrut sa fac doua facultati care rand pe rand ma dezamagesc dar deocamdata nu am ce sau cum sa schimb. asa ca pana in momentul in care voi avea aceasta putere imi port crucea. nu este resemnare. este un realism zic eu. hai sa fim seriosi. avem 20 de ani si ne multumim cu um job de 300 de euro. dar suntem idealisti si vrem ca aceasta lume “sa fie una mai buna”. pentru a o face mai buna trebuie sa ai o anumita pozitie, influenta si bani. si pentru a beneficia de acestea mai rapid (dar nu prin mai putina munca) ai nevoie de bucuresti.